Surse
28/08/2026
28/08/2026
28/08/2026
28/08/2026
Scandalul SPP se amplifică în spațiul public românesc după publicarea anchetelor Recorder și Snoop despre trecutul actualului director al Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu. Materialele detaliază faptul că Pahonțu a fost comandant de pluton în UM 0305 Băneasa, unitate a Trupelor de Securitate, iar plutonul său a fost în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 în dispozitivul forțelor dirijate către zona Universitate–Intercontinental, în timpul reprimării demonstrării împotriva regimului Ceaușescu.
În contextul acestor informații, ecosistemul politic cere clarificări și adoptarea unor măsuri menite să limiteze influența serviciilor în spațiul public, inclusiv prin limitarea mandatelor conducătorilor instituțiilor de securitate. Proaspăt anunțatul protest de vineri, în fața Palatului Cotroceni, organizat de patru organizații civice, subliniază pericolul perceput al unor decizii concentratoare de putere și solicită demiterea lui Pahonțu, în intervalul 19:00–23:00, într-un context în care politicienii promit răspunsuri.
Reacțiile politice au venit în valuri: premierul interimar Ilie Bolojan a cerut clarificări și a precizat că evaluarea conducerii SPP ține de Administrația Prezidențială, insistând asupra necesității unor informații verificate. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a subliniat necesitatea limitării mandatelor la conducerea serviciilor, argumentând că 20 de ani la conducere nu este sănătos pentru democrație, mai ales în prezența suspiciunilor.
În replică, președintele Nicușor Dan a declarat că Pahonțu nu se află în această situație, respingând acuzațiile legate de implicarea în Revoluția din 1989. În ansamblu, dosarul deschide o dezbatere despre controlul și responsabilitatea în rândul conducerii SPP și despre modul în care societatea civilă poate media aceste tensiuni într-un cadru democratic.
