Surse
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre care poate modifica semnificativ practicile judiciare din România în dosarele penale. Decizia, adoptată pe 16 iulie 2026, stabilește că interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind aplicarea prescripției în baza principiului legii penale mai favorabile nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene.
Eraul deciziei se bazează pe o continuare aordonată de tipul Lin din 2023 și apare în contextul unui dosar de evaziune fiscală instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. CJUE arată că abordarea ICCJ referitoare la retroactivitatea deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale contravine obligațiilor din cadrul dreptului UE.
ICCJ a reacționat printr-un punct de vedere, menținând că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european și standardele de protecție a drepturilor fundamentale; răspunsul CJUE subliniază însă că interpretarea actuală nu se aliniază cerințelor unice ale dreptului european, ceea ce poate afecta soluții adoptate în dosare în curs sau recent încheiate pe baza acestei interpretări. În cazul în care deciziile CJUE vor impune revizuiri, autoritățile române vor trebui să regândească cadrul normativ pentru conformitatea cu dreptul UE.
Pe plan politic, președintele României, Nicușor Dan, a afirmat pe 17 iulie 2026 că principalul responsabil pentru situație revine Parlamentului, care nu a modificat legislația în termenele prevăzute după decizia CCR. El a subliniat că, deși CCR și ICCJ au avut interpretări divergente, hotărârile CJUE vor fi respectate.
La nivel local, Mehedinți este în așteptare de clarificări, iar instanțele și avocații pot fi nevoiți să reevalueze dosare în funcție de evoluția jurisprudenței europene. Portalul local va urmări în detaliu acest subiect și va reveni cu actualizări despre impactul asupra dosarelor penale din zonă.
