Surse
Scandalul implică pe Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), în contextul unor investigații care sugerează un nivel important de plagiat în teza de doctorat susținută în 2003 la Academia de Înalte Studii Militare, actuala Academia Națională de Apărare „Carol I”. O analiză realizată de Recorder arată că aproximativ 30% din lucrarea lui Pahonțu, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, ar include pasaje preluate din alte lucrări, fără citări corecte sau cu trimiteri neconforme normelor academice.
La verificare s-au identificat 52 de pagini și 761 de rânduri cu asemenea probleme, iar evaluarea menționează că analiza nu este exhaustivă. Printre sursele constatate se numără Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, document care nu figurează în bibliografia tezei, generând 210 rânduri identice cu pasaje din lucrări militare anterioare.
În raport, Recorder precizează că fragmentele provin din diverse cărți, articole și documente militare, apoi confirmă faptul că o parte semnificativă din conținut nu a fost citată în conformitate cu regulile academice. În același timp, formațiunea USR cere audierea lui Pahonțu în Parlament, invocând „foarte multe semne de întrebare” privind activitatea acestuia în timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990, precum și asupra carierei și veniturilor sale.
Deputatul Allen Coliban subliniază necesitatea unui control civil asupra informațiilor publicate, având în vedere că Pahonțu ocupă funcția de șef al SPP de 21 de ani. Demersurile pentru aducerea în fața comisiilor de apărare a domnului Pahonțu reflectă preocupările legate de transparența instituțională în fața unor investigații recente.
Acest subiect este în centrul atenției politice naționale, iar reacțiile din spațiul public și din Parlament pot influența discuțiile despre responsabilitatea academică a altor oficiali ai securității naționale, precum și despre măsurile de verificare civică a unor funcționari cheie ai statului.
