Norvegia a anunțat oficial că 2026 va fi anunțat ca „anul APĂRII TOTALE”, o strategie menită să mobilizeze întreaga societate în fața unei potențiale crize sau a unui conflict. Într-un discurs de Anul Nou, premierul Jonas Gahr Støre a avertizat că „războiul ar putea reveni în Norvegia”, iar această miză de securitate a fost prezentată drept o chemare la responsabilitate pentru toate verigile – armată, administrații, sectorul public și cel privat – pentru a asigura continuitatea funcțiilor esențiale.
În esență, obiectivul este să pregătească țara pentru scenarii extreme, de la gestionarea resurselor energetice la securitatea critică a infrastructurilor. Pentru a ilustra nivelul de pregătire, autoritățile au publicat detalii despre unul dintre cele mai mari adăposturi antiaeriene din Oslo, situat sub Parcul St.
Hanshaugen. Conform reportajului AFP, adăpostul poate găzdui 1.100 de persoane în condiții de siguranță, având o atmosferă sobruă: aer rece, lumină palidă și facilități rudimentare, proiectat să protejeze împotriva bombardamentelor și a amenințărilor NRBC (nuclear, radiologic, biologic, chimic).
Autoritățile mai subliniază că adăposturile existente ar putea, în teorie, să acopere aproximativ jumătate din populația țării, deși distribuția și accesibilitatea rămân subiecte de discuție în spațiul public. Contextual, această direcție de politică de securitate apare într-un moment în care nordul Europei se confruntă cu o dinamică geopolitică tot mai tensionată.
Pentru comunitățile românești din Norvegia, inclusiv cele din Oslo, această inițiativă se traduce printr-o intensificare a pregătirilor pentru situații de urgență și prin necesitatea informării clare despre procedurile în caz de criză. În plus, cazul Oslo ilustrează provocările logistice și infrastructurale ale implementării unui program de apărare totală, iar modul în care autoritățile vor gestiona comunicarea publică în situații de urgență rămâne un subiect de interes pentru oameni, companii și comunități expuse riscurilor în Europa de Nord.
