Surse
La nivel național, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoriei, un bilanț al reformei companiilor de stat și a subliniat că măsurile trebuie să schimbe modul în care statul se raportează la proprietate. Mesajul său central a fost că reforma înseamnă ca statul să se comporte ca un proprietar responsabil, iar situația actuală este marcată de peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele raportând pierderi istorice ce totalizează aproximativ 14 miliarde de lei.
Gheorghiu a subliniat că acești bani ar fi putut finanța investiții semnificative, cum ar fi construcția a 3-5 spitale regionale, iar ritmul lent al reformelor este inacceptabil. Ea a avertizat că pot apărea consecințe reputaționale și financiare pentru comunitățile locale dacă nu se trece la reducerea risipei și la eficientizarea administrației.
În esență, obiectivul este transformarea aparatului de stat într-un „proprietar responsabil” care nu favorează interesele unor grupuri privilegiiate, ci pe cel public. În același context, situația CFR Marfă a fost clarificată: palierul de transport feroviar va intra într-un proces de faliment, cu termenul anunțat pentru declararea falimentului până la 31 mai.
Carpatica Feroviar a preluat deja o parte din activități, iar o parte dintre angajați au fost mutați sau au primit salarii compensatorii. Autoritățile susțin că angajările vor continua în cadrul noului operator, iar tranziția personalului se va face cu grijă pentru a păstra serviciile de transport de marfă.
Această reorganizare este prezentată ca parte a procesului general de restructurare a companiilor de stat, în căutarea unui model sustenabil în sectorul de transport. Pe planul reformelor structurale, guvernul ia în calcul un nou val de listări la Bursa de Valori București, analizând 22 de întreprinderi publice.
Documentul de la Guvern este descris ca având caracter exploratoriu, dar identifică Hidroelectrica, Romgaz și CEC ca ținte probabile pentru demararea unor tranzacții. Conform estimărilor bazate pe capitalizările din martie 2026, primele trei tranzacții prioritare ar putea aduce la buget între 3 și 8 miliarde de lei, în funcție de evoluția pieței.
Printre măsuri, se menționează vânzarea a 5-10% din Hidroelectrica printr-un mecanism ABB, cu venituri estimate între 3,1 și 6,2 miliarde de lei. Planul reflectă intenția de a aduce bani în buget și de a converti active deținute de stat în instrumente financiare pe piața de capital.
În viitorul apropiat, deciziile depind însă de studiile de fezabilitate și de evaluările de piață care urmează să fie efectuate.
